Te uiti in ochii celuilalt si simti ceva in stomac.”ce o fi cu privirea asta?..” si apoi te uiti si tu la el asa si el crede acelasi lucru, se uita din nou la fel…si asa mai departe. In cerc ne invartim, de priviri ,apoi in schimb de vorbe , apoi in schimb de certuri…si in final in schimb de fapte. Nu vrem raul celuilalt dar ne simtim amenintati...si ne protejam prin-un comportament asemenea. Dar, “Daca ne-am inselat de la bun inceput, de privire?”
Uneori e greu sa spui ca ti se pare ceva mai mult la persoana decat arata. E greu fiindca ideea ta, poate devenii ideea celuilalt. Nu vrei sa acuzi, vrei doar sa stii mai exact, sa te informezi. “Si cum poti formula asta..?”.. “Auzi, mi se pare ca tie iti place de prietenul meu.., e doar o banuiala, trebuia sa te intreb”, sau “ Scuze ca-ti spun..nu trebuie sa te simti nasol si nici ca nu am incredere( ca defapt nu am)…dar, ai facut schimb de numere cu stii tu..”
Nu merge asa niciodata. Oricand te crede un mai putin prieten decat erai, un om paranoia, unul care insusi face asemenea greseli….sau pur si simplu sacaitor. Mai mult tine de oamenii care ii alegi sa-ti fie in preajma. Daca ma intrebi cum fac eu…ti-as spune ca pun cartile pe masa fara sa imi pese. Le arunc… nu le pun. Iti spun “uite..asta ma deranjeaza…sau asta mi se pare aiurea, poti sa raspunzi cu da sau nu si terminam dicutia”. In general felul in care se raspunde este mai important decat raspunsul in sine. La fel si stilul meu direct, preteaza unor persoane nu tuturor… si imi asum riscuri in felul asta..
Oferi neconditionat incredere…fiindca stii ca vei primii in consecinta. Si cand nu se intampla asa, cercul se rupe...pentru prima data. Atunci te pacaleste, te dezamageste si te impinge in extrema cealalta . Asta insemna ca ne putem increde in neincredere, ca-si face treaba in cerc vicios, mai bine ca increderea,….este chiar comic de tragic…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu