Care sapa pe care?

Nu ti s-a intamplat si tie sa fii sapat.. de prieteni? Uite ca se intampla un pic mai des si mai ciudat decat credeam. Faptul ca ni se spune noua ca fete, ca ne dorim raul celeilalte in momente de imbratisare si ca la prima ocazie ne tepuim in ultimul hal, nici cu voi nu sta treaba mai bine.
Gratia face diferenta. Atata timp cat lucrurile nu sunt pe fata si metodele nu sunt jignitoare, nu se mai interpreateaza a fi teapa, defapt nici nu se mai observa. Barbatii se inseala unul pe altul ca pe patine. Fac o piuieta, mai departe, mai aproape, una calda una rece… Pe cand noi ne zambim in coltul gurii cu dispret, mai aruncam o vorba una alteia care ne demasca si in cele din urma nu ne mai pitim deloc.
Fiecare isi incearca norocul cum poate, iar cand vine vorba de barbat, uita de naturalete si se rezuma la lucrurile care “pica bine”.. ca o invitatie la o cafea, sau la o inocenta vizita la personal pentru vizionarea unui film…sau cadouri de craciun care mai de care..Nu exista nimic fara un scop anume, iar intre ei ca prieteni se intelege a fi “ competitia datorata orgoliului”. Nu cumva te-a sunat fostul prieten la cateva zile de la actuala ta combinatie?.oare de ce..
Toate bune, dar cand se intampla intre prieteni, se lucreaza cu atentie, ceea ce e de apreciat…intr-un fel…Prietenul prietenului tau te cheama la o bere amicala, mai arunca subtil niste vorbe despre trecutul lui, mai rade un pic si nu in ultimul rand da sfaturi despre relatia voastra..”care nu merge asa de bine”…in ideea ca-ti vrea binele..
Care sapa pe care… pana la urma, e sapat la randul lui si nu stie. Asa se intampla cu voi si nu tine mai mult decat o cascare de ochi. Ce crezi ca ai in dreapta ta de atatia ani? Te mai si intrebi de ce lucrurile-ti merg asa de prost…..

Pauza de vis: “ Fata si camera galbena"

Rugina pe rugina se impaca. Asa ca am luat cheile vechi cu mine ca sa te deschid. Spre surprinderea mea, usa ta nu a scartait. Am intrat si erai intunecata. Aveai rafturi prafuite, iar lustra mima un rusinos balans. Peretele de la geam era zdrentuit si picau din tine bucati de var galben. Inca nu-mi amintesc ce muzica iti canta, dar ti se potrivea.M-am invartit in centrul tau cu un jalnic tacanit de tocuri, am zambit si te-am atins pe scaunul din colt.Era la fel de vechi ca tine, la fel de vechi ca mine. Eram batrani dar ne placeam oricum..asa murdari, intunecati si lenti..
Tabloul inrama povestea noastra. "Fata si camera galbena"

Ne pierdem realitatea

Te-ai uitat in oglinda zilele trecute si nu te-ai putut recunoaste . Ochii nu mai spun ce spuneau intr-o vreme, nici zambetul nu mai e la fel. Ma intreb care dintre noi s-a uitat cu adevarat la cine e, ca persoana…fara fata, fara trasaturi. Dincolo de ele, nu stim sa ne intelegem si schimbarile noastre. Intre azi si maine, o picatura din noi nu mai este la fel.
A trecut ceva timp de cand ai vorbit sincer despre tine, cu toate acele negre lipsuri si pete dureroase. Parca vrei sa uiti de ele..insa ele te-au format. Sunt picaturile care te-au umlut ca persoana si se pierd treptat, inlocuite de altele. Ciclul natural al apei din pahar. Cand se umple, ramane umplut ,dar intr-o continua schimbare. Sa fortezi paharul sa cuprinda tot nu poti, caci stii ca se sparge..
Realitatea este ca ne-am pierdut de la imaginea noastra initiala, iar dupa atata timp, oglinda spune infricosator de prea multe lucruri. Sunt urme ramase pe fata pe care nu le-am vazut pana acum ,dar care ne aduc aminte.
Ne pierdem realitatea cand ne pierdem pe noi ..din vedere. In oglinda nu se vad doar ochii..